Tot mai mulți români se confruntă cu dificultăți în achitarea ratelor și încearcă să obțină condiții mai bune din partea băncilor. În primele nouă luni din 2026, numărul cererilor de renegociere a creditelor a crescut cu 60% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Clienții solicită, în principal, dobânzi mai mici, rate lunare mai ușor de suportat și soluții de refinanțare care să le reducă presiunea financiară. În acest context, băncile au acceptat sute de solicitări de negociere prin intermediul CSALB. Situația este însă diferită în cazul instituțiilor financiare nebancare. Potrivit Realitatea PLUS, IFN-urile nu au acceptat niciun dosar de conciliere prin CSALB, în ciuda numărului tot mai mare de persoane care încearcă să își renegocieze obligațiile financiare.
Presiunea ratelor bancare se resimte tot mai puternic în bugetele unor familii, iar numărul persoanelor care încearcă să obțină condiții de creditare mai avantajoase este în creștere. Potrivit datelor Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), în perioada ianuarie-septembrie 2026 au fost înregistrate 3.394 de cereri din partea consumatorilor, comparativ cu 2.121 în aceeași perioadă a anului trecut, scrie realitatea.net.
Creșterea este de aproximativ 60%, iar solicitările reflectă dificultățile pe care unii români le întâmpină în relația cu băncile și instituțiile financiare nebancare. Din totalul cererilor, 2.287 au fost adresate băncilor, față de 1.620 în primele nouă luni din 2025. Alte 1.107 solicitări au vizat creditele acordate de IFN-uri, comparativ cu numai 501 anul trecut. Cele mai multe probleme reclamate sunt legate de condițiile de rambursare, reducerea obligațiilor lunare, dobânzi și posibilitatea modificării contractelor de credit.
Băncile au acceptat peste 570 de cereri de renegociere. IFN-urile au refuzat concilierea
Diferențele dintre bănci și instituțiile financiare nebancare sunt importante atunci când vine vorba despre disponibilitatea de a negocia cu clienții. În primele trei trimestre din 2026, băncile au acceptat 572 de cereri pentru deschiderea unor dosare de negociere prin CSALB. Dintre acestea, 460 s-au încheiat cu o soluție acceptată de ambele părți, în timp ce alte dosare se aflau încă în curs de soluționare sau nu au dus la un acord. În plus, 277 de solicitări au fost rezolvate direct între bănci și consumatori, după sesizarea CSALB, fără intervenția unui conciliator.
Situația este diferită în cazul IFN-urilor. Deși numărul cererilor adresate acestor instituții a crescut cu aproximativ 121%, niciuna nu a fost acceptată pentru negociere prin intermediul unui conciliator CSALB. Au existat, totuși, 56 de cazuri în care instituțiile financiare nebancare și clienții au ajuns la o înțelegere directă. Acestea reprezintă aproximativ 5% din totalul cererilor adresate IFN-urilor. Negocierile intermediate de CSALB au adus consumatorilor beneficii de aproximativ 1,2 milioane de euro în primele nouă luni ale anului.
Refinanțarea creditelor, o soluție pentru românii care vor să plătească rate mai mici
Printre soluțiile căutate de românii care au dificultăți la plata creditelor se numără refinanțarea, reeșalonarea datoriilor și reducerea dobânzilor. Refinanțarea presupune înlocuirea unui credit existent cu un alt împrumut, în condiții care pot fi mai avantajoase. Pentru persoanele care au credite cu dobândă variabilă, una dintre variantele analizate este trecerea la o dobândă fixă pentru o perioadă de trei sau cinci ani.
O astfel de opțiune poate aduce mai multă predictibilitate în bugetul familiei, deoarece rata nu mai este influențată de modificarea indicilor de referință în perioada în care dobânda rămâne fixă. În anumite situații, refinanțarea poate reduce și suma plătită lunar, însă avantajul depinde de oferta băncii, de dobânda actuală, de perioada rămasă din credit și de costurile noii finanțări. Specialiștii recomandă compararea ofertelor, inclusiv a dobânzii anuale efective și a sumei totale de rambursat. O rată lunară mai mică nu înseamnă întotdeauna că împrumutul va costa mai puțin până la final, mai ales dacă perioada de creditare este prelungită.
În primăvara acestui an, scăderea indicelui IRCC și posibilitatea refinanțării creditelor au readus în atenție soluțiile prin care românii pot încerca să își reducă ratele.
Dificultățile întâmpinate de unii debitori se reflectă și în evoluția creditelor neperformante. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, rata creditelor neperformante la nivelul sistemului bancar a ajuns la 2,89% la sfârșitul lunii iunie 2026, în creștere de la 2,69% la finalul anului 2025. Un credit este considerat neperformant, în general, atunci când există întârzieri importante la plată, de regulă de peste 90 de zile, sau când banca apreciază că împrumutul nu mai poate fi recuperat integral în condițiile contractuale.
Pe segmentul creditelor de consum, situația este mai dificilă decât în cazul împrumuturilor ipotecare. În primul trimestru al anului 2026, rata creditelor neperformante pentru împrumuturile de consum era de aproximativ 5,2%, în timp ce la creditele pentru locuințe indicatorul se situa la aproximativ 1,5%. Aceste diferențe arată că problemele de rambursare sunt mai pronunțate în cazul creditelor de consum, deși nivelul general al creditelor neperformante rămâne sub 3%.
Românii au credite de peste 200 de miliarde de lei. Împrumuturile continuă să crească
În paralel cu solicitările tot mai numeroase de renegociere, valoarea creditelor acordate populației continuă să crească. Datele BNR pentru septembrie 2026 arată că soldul creditelor în lei acordate gospodăriilor populației a ajuns la aproape 205 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% față de aceeași lună a anului trecut. La acestea se adaugă împrumuturile în valută, cu un sold echivalent de aproximativ 13,8 miliarde de lei. În total, creditele populației în lei și valută depășesc 218 miliarde de lei.
La nivelul întregului sector privat, care include atât populația, cât și companiile, soldul creditelor a ajuns la 480,3 miliarde de lei în septembrie 2026, cu 8,2% peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea volumului împrumuturilor vine într-o perioadă în care cheltuielile curente și costurile de finanțare pun presiune asupra unor gospodării, iar tot mai mulți consumatori caută soluții pentru a-și adapta ratele la veniturile disponibile.
Ce pot face românii care nu își mai permit să plătească ratele la bancă
Pentru persoanele care întâmpină dificultăți în rambursarea creditelor, una dintre primele variante este solicitarea unei renegocieri direct la bancă. În funcție de situația financiară și de condițiile contractuale, pot fi analizate soluții precum reducerea temporară a ratei, reeșalonarea plăților, prelungirea perioadei de rambursare sau modificarea dobânzii.
Dacă discuțiile cu banca nu duc la o înțelegere, consumatorii se pot adresa gratuit Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar. Procedura presupune transmiterea unei cereri în care clientul explică problema întâmpinată și soluția pe care o solicită. Dacă banca acceptă negocierea, este desemnat un conciliator care încearcă să ajute părțile să ajungă la un acord. O renegociere nu garantează automat reducerea ratei, însă poate permite identificarea unei soluții înainte ca dificultățile financiare să ducă la acumularea unor restanțe mai mari. Datele CSALB arată că, în primele nouă luni din 2026, 793 de consumatori au reușit să ajungă la o înțelegere cu banca sau IFN-ul, fie prin conciliere, fie prin negocieri directe după sesizarea Centrului.
