Primele avioane cisternă ale SUA au ajuns în România - VIDEO

În cursul zilei de astăzi, trei astfel de avioane cisternă au aterizat pe teritoriul țării noastre și urmează să fie dislocate în două puncte militare considerate esențiale pentru infrastructura strategică din regiune.

Este vorba despre baza aeriană de la Câmpia Turzii și baza de la Mihail Kogălniceanu, două locații care au devenit în ultimii ani noduri importante pentru operațiunile NATO și ale Statelor Unite în Europa de Est.

Decizia de trimitere a acestor aeronave face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri militare defensive care urmează să fie implementate în perioada următoare.

Aprobarea a venit după solicitarea administrației americane

Dislocarea tehnicii militare americane pe teritoriul României vine în urma unei solicitări formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump. Cererea a fost analizată și aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar Parlamentul României și-a dat acordul pentru această desfășurare temporară.

Mandatul aprobat are o durată de 90 de zile. După expirarea acestei perioade, dacă administrația de la Washington va decide că este necesară prelungirea misiunii, autoritățile române vor convoca din nou CSAT pentru a analiza situația și pentru a decide asupra unei eventuale continuări a prezenței militare suplimentare.

În perioada următoare sunt așteptate să ajungă în România și alte echipamente militare considerate defensive, precum și aproximativ 500 de militari americani care vor asigura operarea și securizarea acestor capacități.

„Rezervoarele zburătoare” ale armatei americane

Avioanele cisternă reprezintă una dintre cele mai importante piese din infrastructura operațională a forțelor aeriene americane. Rolul lor este de a realimenta în aer alte aeronave, ceea ce permite extinderea semnificativă a duratei misiunilor militare.

Aceste avioane sunt capabile să transporte aproximativ 90 de tone de combustibil și să alimenteze în zbor avioane de vânătoare, bombardiere strategice sau aeronave de transport militar.

În practică, o singură realimentare în aer poate dubla sau chiar tripla durata unei misiuni. Bombardierele strategice, de exemplu, pot rămâne în aer 10–20 de ore, iar cu mai multe realimentări succesive pot depăși chiar și 30 de ore de zbor fără să fie nevoie să aterizeze.

Boeing KC-135 Stratotanker

Conform surselor, avioanele sunt din clasa Boeing KC-135 Stratotanker. Aparatul a intrat în serviciu încă din anii ’50, dar a fost modernizat constant, ceea ce i-a permis să rămână una dintre piesele de bază ale infrastructurii aeriene americane. Conceput pentru a transporta cantități uriașe de combustibil, KC-135 poate susține misiunile avioanelor de vânătoare, ale bombardierelor strategice sau ale aeronavelor de transport, permițându-le să rămână în aer mult mai mult timp decât ar fi posibil în mod normal.

Una dintre caracteristicile definitorii ale avionului este sistemul său de realimentare cu braț rigid, operat de un specialist aflat în partea din spate a aeronavei. Acest sistem permite transferul rapid al combustibilului către avionul care se apropie pentru alimentare, procesul având loc în plin zbor, la mare altitudine. Datorită capacității sale de a transporta zeci de tone de combustibil și de a alimenta mai multe aeronave într-o singură misiune, KC-135 este adesea descris drept un adevărat „rezervor zburător”, capabil să prelungească semnificativ autonomia și durata operațiunilor aeriene.

De ce sunt atât de importante aceste aeronave

Realimentarea în zbor este una dintre tehnologiile care au schimbat radical modul în care se desfășoară operațiunile aeriene moderne. Un avion de luptă sau un bombardier nu mai este limitat de autonomia proprie, deoarece poate primi combustibil direct în aer, în timpul misiunii.

În practică, avionul cisternă se transformă într-un adevărat „depozit zburător de combustibil”. Prin intermediul unor sisteme speciale de furtun sau braț rigid de realimentare, aeronavele militare se pot conecta în timpul zborului și își pot completa rezervoarele.

Acest lucru permite forțelor aeriene să mențină avioane de patrulare sau de atac în aer pentru perioade foarte lungi, să opereze la distanțe mult mai mari și să reacționeze rapid la situații de criză fără a fi nevoite să se întoarcă frecvent la bază.

România, punct strategic pentru operațiunile aeriene din regiune

Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu și cea de la Câmpia Turzii au fost folosite de-a lungul timpului pentru numeroase misiuni ale NATO și ale armatei americane.

Infrastructura acestor baze permite operarea unor aeronave grele, inclusiv avioane de transport strategic sau avioane cisternă, iar poziționarea lor în apropierea Mării Negre le transformă într-un punct logistic extrem de important pentru operațiunile din regiune.

Odată cu sosirea primelor trei aeronave de realimentare, România devine astfel un punct cheie pentru susținerea misiunilor aeriene ale Statelor Unite și ale aliaților NATO în Europa de Est.