Curtea Constituțională a României discută, miercuri, sesizarea USR în legătură cu legea care permite construcția de hidrocentrale mici în ariile protejate.
Curtea Constituțională a României discută, miercuri, sesizarea USR în legătură cu legea care permite construcția de hidrocentrale mici în ariile protejate.
Uniunea Salvați România anunța că a sesizat Curtea Constituțională pe legea "care lasă cale liberă pentru finalizarea și funcționarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate".
În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituționalitate, între acestea fiind încălcarea principiului bicameralismului, în condițiile în care există diferențe majore de conținut juridic între forma adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și forma adoptată de Camera Deputaților.
De asemenea, USR a invocat încălcarea dreptului la un mediu sănătos.
"O lege care exonerează "poluatorul" de la obligativitatea întocmirii studiilor de impact și a studiilor de evaluare adecvată este profund neconstituțională, afectând dreptul fundamental la ocrotirea sănătății. Deteriorarea corpurilor de apă, distrugerea ecosistemelor acvatice, precum și a habitatelor forestiere afectează inclusiv sănătatea umană. Finalitatea studiilor de impact asupra mediului o reprezintă și stabilirea soluțiilor pentru prevenirea sau limitarea impactului ecologic mai sus menționat, precum și identificarea autorităților responsabile în situația dezastrelor ecologice, pe principiul "poluatorul plătește". În condițiile în care legea ridică protecția garantată ariilor protejate pentru astfel de proiecte hidroenergetice, acordând, în schimb, "imunitate" proiectelor hidroenergetice prin simpla invocare a interesului public major, riscul creat pentru mediul înconjurător și sănătatea umană este unul major", se arată în sesizarea USR.
USR a invocat, totodată, încălcarea obligațiilor și responsabilităților României față de Uniunea Europeană, prin nerespectarea dispozițiilor cuprinse în art. 11, 191, 194 și 288 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, precum și în Directivele nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, nr. 43/92 CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, nr. 60/2007 privind privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, nr. 147/2009 privind conservarea păsărilor sălbatice și în Directiva nr. 52/2014 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, pe 23 martie, proiectul care prevede că obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60% sunt considerate proiecte de interes public major și de siguranță și securitate națională și urmează să fie puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2025.
"Obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major și de siguranță și securitate națională, urmând a fi puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2025. Finalizarea acestor obiective de investiții care se suprapun cu arii naturale protejate este posibilă, cu condiția ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să propună în compensare pentru suprafețele ocupate o zonă echivalentă din punct de vedere al biodiversității cu zona ocupată de obiectiv, până la punerea acestuia în funcțiune, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025", prevede proiectul.
