Joi, 8 iunie 2023, Muzeul de Artă din Roman vă invită la o întâlnire cu arta și istoria. O expoziție inedită pe care ne-o propune brașoveanul Felician Crișan.
Aflat la prima sa expoziție pe plaiuri mușatine, adună pe simeze 91 de lucrări, din diferite perioade de creație și cu o structură aparte: de la crochiuri la benzi desenate la pictură. Îmbină într-un mod aparte, propriu, experiențele care l-au format și îndrumat în viață.
De la ”prima” artă, arhitectura, ca absolvent al Colegiului “Christian Kertsch” Brașov, trece la cea de-a ”treia” artă: pictura, ca elev al Școlii de Artă „Tiberiu Brediceanu”, la clasa profesorului și pictorului Alexandru Iacubovici, la îndrumarea căruia participă la patru expoziţii de grup ale școlii de artă și rămâne atras de desenul în creion și crochiu. Întâlnirea cu cea de-a ”opta” artă, televiziunea, îl ajută să capete experiență în domeniul vizualului ca editor, desenator 2D şi colaborator în lumea animației 3D, sub îndrumarea lui Gabriel Iacobini, desenator şi animator la Animafilm București. Continuă ca editor imagine si grafician la TVS Brasov, iar în perioada 2006-2012, realizează film documentar de artă și istoric, la Mix Media Grup Brasov.
De la școala de artă, la facultatea de litere, la editarea publicistică, imagine, bandă desenată și grafică, editorial, la realizator de material, proiect si documentar video, Felix Crișan dă o nouă valență spiritului său creator, făcând trecerea de la fan, la creator de bandă desenată, ajungând, iată, la cea de-a ”noua” artă.
Banda desenată se impune ca un fenomen, obiect de studiu şi cercetare academică ca impact în societatea contemporană dar și ca reprezentare a realității din diverse perioade istorice. Pasiunea pentru istorie îi îndreaptă pașii lui Felix Crișan, spre colaborarea cu Revista de Istorie și Literatură ASTRA, editată de Biblioteca Județeană Brașov și realizează primele 265 de ilustrații ale Jurnalului de Liceean al lui Valeriu Braniște, într-un proiect al Bibliotecii.
În anul 2017 participă la Salonul Internațional de Bandă Desenată Istorică de la Brașov iar în anul 2021 este câștigătorul unuia dintre cele 6 premii ale Festivalului.
În mai 2022 lansează la Biblioteca Județeană Brașov ”Tidal Wave – Fortăreaţa Ploieşti. Istoria unei zile – 1 august 1943”, bandă desenată istorică, editată şi publicată sub egida bibliotecii braşovene în anul 2021. La realizarea acestei reviste de benzi desenate au stat ani de studiu, documentare în arhive militare și civile, biblioteci, baze aeriene, muncă de teren, analizarea fotografiilor aeriene, discuții cu militari, veterani, istorici sau pasionați. De la beletristică la documente din arhivă, de la mărturii la fotografii, lucrarea are la bază istorisirile lui Cornel Marandiuc, Radu Theodoru şi Ioan Grigorescu. Forma finală capătă contur și cu ajutorul altor pasionați de istorie: Christian Greiner, Dan Melinte şi Marius Simion.
Expoziția ”Definirea Identității” reunește spiritul creator al artistului, devenind o provocare pentru sine și privitor, o introspecție a trecutului și a prezentului, abordând experiențele și trăirile, într-un fir narativ arhitectural, de la grafică la imagine, de la construcție la cromatică, de la cuvânt la tradiție și toate subordonându-se, subtil dar ferm, istoriei. Cele 7 crochiuri prezentate dezvăluie un fin observator și explorator de caractere și emoții, de forme, volum și mișcare. Un creion sensibil, delicat, alunecând aproape gingaș pe hârtie, într-o tăcere de grație tocmai pentru a nu deranja emoția clipei, surprizând trăsaturi ale unor tineri sau emoția în fața capelei din Câmpina.
De la creion la penel a fost doar un pas pentru Felix Crișan. În întâlnirea cu universul cromatic al artistului, în cele 19 lucrări de pictură din expoziție, sentimentul vitalității este dominant, într-o armonie calmă, caldă a umanului cu natura, cu divinul. Peisajele sale respiră, sunt strălucitoare, vegetația bogată, culorile vii și delicate, în același timp, așezate grațios în spații desprinse dintr-o lume reală, prezentă și totuși atât de departe și de absentă. Lucrări care încântă ochiul și sufletul, vibrează în atmosfere de mare sărbătoare, sunt ca o chemare la un repaus din agitația continuă.
Poetice și meditative, devin contrastante atunci când realizăm că sunt un fir de poveste, un fir de viață, trecută, pierdută printre munți, dealuri și păduri. Un fir țesut acum din amintiri și atât de real că, mai privind o dată, simțim la fiecare colțișor prezența umană. Ba o bătrână punând pe cerdac, la aer, covoarele și așternuturile din ”odaia de curat”, ba un bătrân urcat pe o scară la fânețele adunate. Și, brusc, într-o tainică parcă, sfătuire, în așteptare, cuminți și liniștiți, chiar ne privesc, de la o poartă pe băncuță, doi bătrâni îngândurați. Casele satelor noastre părăsite, cu arhitectura lor atât de ”sfătoasă”, de sănătoasă, cu pereții albi sau albaștri, cu garduri împletite, cu cerdacuri, devin picturale în pânzele lui Felix Crișan. Vorbesc despre viața plină pe care au avut-o cândva, de zumzetul din jurul lor, de hărnicia oamenilor care le-au ridicat cu grijă și migală, să le fie adăpost. Acum sunt supraviețuitoare, în liniștea locurilor, în lumini de anotimpuri: primăveri, veri, toamne care trec peste ele, dându-le viață și culoare, într-o tăcere asurzitoare. Sunt lucrări cu o încărcătură emoțională, care invită la meditație și care ne poartă peste timp și timpuri, în locuri binecuvântate de altădată, acum părăsite. Artistul pune în valoare, cu măiestrie, aceste fire de viață, accentuând tonurile arhitecturale, care capătă o anumită spiritualitate peste timp. Astfel descoperim case și peisaje din Buzău, Bran, Prahova, Gherdeal, Rășinari, redate realist subliniind specificul autohton. Transpune în culoare și forme geografia și istoria peisajelor, cu ale lor case izolate, unice, pe drumuri răzlețe sau la umbra unui nuc bătrân. Lumina solară cucerește pânza, iar tonurile cerului și pământului se îngemănează în seninuri pure. Prin însăși tematica abordată, lucrările în sine, devin lucrări document, mărturii ale unor timpuri ce-au fost, timpuri ale amintirilor, păstrate în fotografii sau, iată, în penelurile artiștilor.
Tot creionând, în pași de istorie, Felix Crișan, ne poartă într-o altă lume a artei și a unei istorii altfel povestită, în cele 65 de benzi desenate, în care descoperim, în imagini: ”Tidal Wave – Fortăreața Ploiești. Istoria unei zile – 1 august 1943”. Inspiratoare pentru desenele sale au fost și lucrările pictorului ”pilot cu sufletul”, Ion Țarălungă. Ilustrează fapte dovedite istoric, reușind să transmită în creionări sigure, detalii de mare finețe, de la personaje la avioane, încadrate în spații adecvate cromatic. Reușește să surprindă, printr-un realism fidel, drama acelor evenimente, tensiunea și trăirile soldaților. Desenele pulsează prin dinamismul creionărilor atacurilor, agitației premergătoare declanșării ploii de foc, răpăitului mitralierei ”Liberatorul”, salvelor glonțului de calibrul 12,7. Transpune privitorul în atmosfera luptei, covârșitoare, surprinzând mingile de foc ieșite în cale, lansarea bombelor de la 60 de metri asupra unui cazan, norii mari de fum și foc în care se prăbușesc avioanele lovite, forfota avioanelor la altitudine mică. Din aer și de la sol totul se transformă într-un ”joc ciudat”, din fum și foc, explozii, zgomot. Craterele de pământ, valurile de foc de la sol, ceața sau lanul de porumb, chiar văcuțele ieșite în cale, surprinse, curioase și liniștea ciudată, ca o străfulgerare de final, sunt cu desăvârșire redate, completând ”scena” atacului, pe viață și pe moarte. O redare inedită și vibrantă a unuia dintre cele mai tragice episoade din cel de-al doilea război mondial.
O expoziție dezvăluitoare a unui caracter profund sensibil, cu o maturitate creatoare care ne provoacă și se provoacă, într-o perioadă sensibilă, prin mijloace artistice proprii, la o ”Definire a identității”…
