România este expusă unei diversităţi de hazarduri, care rezultă din interacţiunea factorilor naturali, a celor demografici, sociali şi antropici. Ţara noastră prezintă un risc seismic ridicat, hazardurile de acest tip având cel mai mare impact asupra populaţiei. Riscul seismic al României provine, în principal, din Vrancea, regiune seismologică unde se produc cutremure caracterizate prin eliberarea unei mari cantităţi de energie.
 
Astăzi se împlinesc 47 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, când România a fost zguduită de un seism cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Peste 1.500 de oameni și-au pierdut atunci viața, cutremurul provocând cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României
Seismul s-a produs la ora 21:21, într-o zi de vineri, și a avut durata de 56 de secunde. După cutremur, pe teritoriul României s-au instituit starea de necesitate. Peste 30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi pentru operațiunile de salvare, cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România.

Pentru dezvoltarea culturii preventive și consolidarea nivelului de conștientizare a populației în situația producerii unui cutremur, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a lansat Campania Națională “NU TREMUR LA CUTREMUR”, cu scopul de a promova necesitatea pregătirii individuale sau colective în timpul manifestării unui seism cu o magnitudine ridicată.

Reguli de comportare, individuale şi de grup la locul de muncă, în familie, pe stradă, în timpul producerii seismului

–    Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
–    Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente grave, nedorite.
–    Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor elemente de construcţie rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.
–    Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.
–    Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.
–    Nu alergaţi în stradă.
–    Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă.
–    Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite.
 
Comportarea după producerea unui cutremur:

–    Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii.
–    Ajutaţii pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav – dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze – până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
–    Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.
–     Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
–    Dacă s-a declanşat un incendiu, încercaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.
–    Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
–    Părăsiţi clădirea cu calm, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.
–    Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.
–    Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraj, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi sprijin persoanelor autorizate.
–    Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile.
–    Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
–    Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale organelor în drept.
–    Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice – aşa numitele replici – fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti!
–    La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandările salvatorilor.

Misiunea noastră rămâne salvarea fiecărei vieți, însă trebuie să manifestăm responsabilitate și să învățăm principalele măsuri și reguli de autoprotecție. Însușirea și adoptarea unui comportament proactiv în fața unor situații de urgență vă pot salva viața!
Familiarizați-vă cu măsurile și regulile de comportare ce trebuie adoptate înainte, pe timpul și după producerea unei situații de urgență! Descoperiți cum să reacționați în situații de urgență și asigurați-vă că sunteți pregătiți să gestionați orice circumstanță neprevăzută! 
Obțineți mai multe informații cu privire la modul de comportare accesând platforma națională de pregătire pentru situații de urgență, disponibilă la adresa https://fiipregatit.ro.
De asemenea, descărcați gratuit aplicația mobilă DSU din App Store sau Google Play pentru a accesa informații extrem de utile și a vă menține mereu pregătit.

Articolul precedentAstăzi începe simularea examenului naţional de Bacalaureat
Articolul următorSe fac jocurile pentru alegerea viitorului președinte. Coaliția pune la punct ultimele detalii