Primarul Allen Coliban a anunțat luni, în cadrul unei conferințe de presă în care și-a prezentat raportul pentru primele 100 de zile de la preluarea mandatului, că prima opțiune pentru finanțarea acestei investiții majore este finanțarea cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, fie prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fie prin Programul Operațional Sănătate.

,,Am reușit să aliniem toate energiile și toate intențiile în direcția corectă, astfel încât vorbim acum de un studiu de fezabilitate ce urmează a fi recepționat în perioada următoare și care va fi însușit de către Ministerul Sănătății, împreună cu cele trei spitale regionale care sunt coordonate de la nivel guvernamental. Practic, vorbim acum de o perspectivă reală și concretă de finanțare a acestui spital regional de la nivel guvernamental. Noi ne-am făcut temele până la această dată, iar ceea ce am promis, un spital dimensionat corect, este, iată, pe drumul cel bun. Vorbim despre o fază I de aproape 1000 de paturi și despre o fază a doua care va alătura toate celelalte funcțiuni rămase după conversia Spitalului Județean în Spital Regional. Am deblocat situația complicată pe care am găsit-o la preluarea mandatului, în care aveam un cadru contractual semnat cu consorțiul de specialiști care lucrează la elaborarea Studiului de Fezabilitate, studiu care demarase de la direcția aceea de parteneriat public-privat” a declarat primarul Allen Coliban.
Studiul de fezabilitate a ajuns la faza de analiză a scenariilor tehnice, pentru a se putea trece la etapa de elaborare a devizului general. În cursul zilei de miercuri, consultanții vor avea o discuție cu reprezentanții Primăriei Brașov cu privire la modul în care va fi structurat, din punct de vedere constructiv, acest spital. Astfel se vor analiza poziționarea clădirii, structura pe etaje și amplasarea secțiilor, amplasarea parcărilor, sub sau suprateran, pentru a se putea trece la etapa de calcule financiare.

Din punct de vedere al documentațiilor necesare avizării, acestea sunt destul de avansate, se lucrează la documentația necesară pentru avizul de mediu, documentațiile pentru celelalte avize fiind pregătite. Pentru a reuși reducerea decalajului dintre proiectul de la Brașov și proiectele celorlalte 3 spitale regionale, consultanții au discuții zilnice cu reprezentanții primăriei și, regulat, cu experții în domeniul medical, astfel că mare parte întârziere a fost recuperată.
Consorțiul de firme, selectat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care lucrează la elaborarea studiului de fezabilitate pentru construirea Spitalului Regional Brașov este format din firmele PricewaterhouseCoopers (PwC), International Consulting Engineering SA (BTY), Clifford Chance LLP și Clifford Chance Badea SPRL, un consorțiu cu experiență în construcția a 40 de spitale, în toată lumea.

În paralel, Municipalitatea a demarat discuțiile pentru extinderea suprafeței de teren alocată spitalului cu încă 6,45 de hectare. Teren se află în proprietatea municipiului, dar trebuie schimbată destinația acestuia. Această suprafață se adaugă celor 8.2 hectare alocate deja pentru proiectul spitalului.

Proiectul spitalului regional de urgență Brașov, studiu de caz în elaborarea de politici publice în domeniul sănătăți
Luni, 8 februarie 2021, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, au avut prima întâlnire, on-line, cu experți sud-coreeni în politici publice în domeniul sănătății și al medicinei de urgență, în cadrul unui proiect de asistență tehnică* în elaborarea de politici publice în domeniul sănătății oferită de specialiști din Coreea de Sud, cu finanțare de la BERD.

Studiul de caz pentru acest program de asistență tehnică este proiectul viitorului spital de urgență care se va construi la Brașov. La întâlnire au mai participat reprezentanți ai SMURD, ai UPU și ai Primăriei Brașov.

Obiectivul acestui program de asistență tehnică este elaborarea unui masterplan național pentru servicii de urgență competitive și sustenabile, dezvoltarea capacităților instituționale. Efectul pe termen lung așteptat constă în implementarea unor politici și strategii adaptate și îmbunătățite pentru serviciile medicale.

La acestea se adaugă și dezvoltarea rețelelor de servicii spitalicești la nivel regional, cu focalizare pe proiectul viitorului spital din Brașov, actualizarea mapării infrastructurii spitalelor și un schimb de experiență privind gestionarea pandemiei Covid.

Spitalul regional urgență de la Brașov este unul din proiectele care au trezit mult interes din punct de vedere al investițiilor în domeniul sănătății, ca exemplu de bună practică, în special, pentru că, deși vizează o întreagă regiune, este derulat de către o autoritate publică locală, Primăria Brașov. Una dintre instituțiile care s-au implicat în sprijinirea acestui proiect este Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, care sprijină financiar elaborarea studiului de fezabilitate.

Programul de asistență tehnică este derulat de Banca de Export Import a Coreei (Korea Eximbank), ca agenție guvernamentală pentru programul KSP (Knowledge Sharing Program), Ministerul Sănătății din România și BERD.

 

Articolul precedentDezbatere privind situația din creşele municipiului Braşov
Articolul următorCOVID-19. Peste 2.500 de persoane legitimate de polițiști într-o singură zi