Povestea studentului Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă”, GABRIEL ENACHE, practicant de skandenberg şi Campion al României la secţiunea tineret.
„Totul a început încă de pe băncile școlii primare, pe vremea când nu consideram că skandenbergul este un sport, ci doar o modalitate de divertisment şi mândrie, un simplu mod de a decide într-un grup cine e mai puternic. Încă de atunci mă puteam mândri cu statutul de învingător, deoarece de a lungul timpului am fost neînfrant în orice dispută de acest gen. Pentru aceste reușite multumesc mamei natură ca m-a înzestrat cu un genetic foarte bun. Deși nu mă antrenam deloc pentru acest sport, fiind doar la stadiul de hobby, eram capabil să dezvolt o forță impresionantă în braţe, în ciuda kilogramelor care nu îmi erau favorabile. Totul s-a schimbat însă odată cu admiterea mea la Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir”, locul ce m-a găzduit timp de 4 ani şi de care sunt mândru că a fost un pilon al formării mele ca om.
În aceasta instituţie mi s-a oferit prilejul de a face sport la cote maxime , aşa cum nu o mai făcusem până acum, iar sportul care m-a atras la acea vreme a fost handbalul. Timp de 4 ani l-am practicat la nivel înalt, reușind să am rezultate remarcate cu echipa colegiului, dar și în afara acestuia, cu echipele unde am activat. O mare contribuție la dezvoltarea mentalității pozitive față de sport de care am dat dovadă a avut o antrenorul şi profesorul meu, Cristescu Leonard, om care m-a susținut în tot ceea ce am facut şi îi mulţumesc pentru tot. După absolvirea liceului, am continuat studiile la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”, unde sunt în prezent student. Aici a fost o perioadă destul de grea în ceea ce privește sportul din cauza timpului şi a posibilităților care nu îmi erau prielnice. Zilele mele de glorie în handbal începeau să apună în urma unei accidentari la genunchi, iar o bună perioadă de timp nu am practicat niciun sport.
Revenirea mea în sport a fost în urma cu 11 luni, cand un coleg m-a provocat la un meci de skandenberg, iar eu am acceptat cu drag. Am reuşit să câştig meciul, iar acesta m-a convins să merg la primul meu concurs pentru a îmi testa limitele. Deși era un concurs de amatori, l-am castig, acest lucru fiind un impuls în ceea ce urma. Datorita reuşitei, am început să mă antrenez pentru acest sport şi să îl practic zilnic.
După 11 luni de antrenament, am avut șansa de a îmi testa progresul antrenamentelor , dar de data aceasta la nivel profesionist, de top, la Cupa României. Deși experienţa la masa de skandenberg îmi lipsea, pregătirea pe care am acumulat-o în lunile de antrenament m-a ajutat să devin campion al României pe braţul drept şi vicecampion pe braţul stâng (la categoria de tineret). Satisfacția a fost imensă. După 11 luni crunte, cu 3 antrenamente zilnice şi dureri agonizante pot spune cu mândrie că a meritat şi că voi lupta în continuare să mă depășesc, iar într-o bună zi să obţin o medalie la nivel mondial. În final de poveste vreau să mulţumesc iubitei mele care mă susține şi îmi este alături şi tuturor persoanelor care cred în mine şi mă sprijină.
Sursa: Facebook / Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă Brașov
